Psihologia schimbării: cum reacționăm la modificările operate de rețelele sociale?

Recent, Instagram a modificat logo-ul companiei și, cum s-a întâmplat de fiecare dată când una dintre rețelele sociale a efectuat o modificare importantă, reacțiile nu au întârziat să apară, împărțind utilizatorii în două tabere: unora le-a plăcut noul logo, în vreme ce alții s-au arătat nemulțumiți.

Compania deținută de Facebook a renunțat la logo-ul vechi, optând pentru un design minimalist, care să includă toate produsele sale: Instagram, Layout, Boomerang și Hyperlapse. Acest update ar putea semnala, susțin specialiștii, începutul unei perioade cu transformări rapide pentru Instagram, așa că schimbarea logo-ului nu va rămâne singura modificare operată în 2016.

Care sunt, totuși, motivele care determină rețelele sociale să opereze diverse modificări de funcționalitate sau design, de exemplu? Și cum reacționează utilizatorii la aceste schimbări? Detaliem în rândurile de mai jos.

Dispare simțul controlului

Când o rețea socială operează modificări importante (schimbând design-ul sau folosind, de exemplu, un algoritm pentru a decide ce conținut să apară în newsfeed-ul utilizatorilor), schimbând astfel produsul de care s-au atașat, lipsește utilizatorii de un element important, simțul controlului. De multe ori, aceste modificări sunt privite cu reticență de către utilizatori.

Dar, în majoritatea cazurilor, rețelele sociale operează aceste schimbări importante gândindu-se tot la utilizatori. De exemplu, când Facebook a introdus timeline-ul, această modificare nu a fost primită deloc bine în rândul multor utilizatori, dar, în momentul de față, acest timeline face ca newsfeed-ul să fie mai digerabil pentru utilizatori, de vreme ce conținutul propus de branduri a pierdut teren în fața celui propus de prieteni sau familie. Fără timeline, utilizatorii ar fi putut rata update-uri importante din partea prietenilor sau a familiei.

Interacțiune superficială

Un studiu realizat în Elveția a încercat să afle care sunt motivele care duc la prăbușirea unei rețele sociale. Rezultatele studiului au propus următoarea concluzie: rețele sociale precum Friendster sau Myspace aveau, la un moment dat, milioane de utilizatori înregistrați, însă legăturile dintre aceștia nu erau strânse, iar utilizatorii rezonau cu brandurile respective doar la un nivel superficial.

Când Instagram a anunțat testarea unui timeline în baza unui algoritm, a motivat această schimbare prin faptul că mulți dintre utilizatori ratează, în medie, 70% din informațiile din newsfeed, așa că segmentul de 30% rămas ar trebui să asigure utilizatorii că vor fi la curent doar cu cele mai importante informații. Asigurând utilizatorii că vor avea acces la conținutul realizat de 30% dintre conturile cu care interacționează cel mai des, Instagram poate continua să se extindă și, în același timp, să evite capcanele în care au căzut Friendster și Myspace.

Modificările afectează brandurile

De cele mai multe ori, brandurile sunt cele mai afectate de modificările efectuate de rețelele sociale. Update-urile importante intensifică experiențele utilizatorilor și, totodată, înclină spre un conținut generat de prieteni și familie, în defavoarea celui generat de branduri.

Urmare a schimbărilor importante, brandurile trebuie să își adapteze strategiile. Pe măsură ce o rețea socială se extinde, brandurile nu mai beneficiază de aceeași expunere ca la început. Astfel, brandurile trebuie să țină pasul cu rețelele sociale. Altfel, riscă să dispară de pe piață. Ce brand și-ar dori asta?

Teama de necunoscut

Un studiu realizat în 2014 a explicat cum reacționează utilizatorii la modificările operate de rețelele sociale. Tema aleasă pentru acest studiu a fost timeline-ul introdus de Facebook, unul dintre cele mai controversate update-uri operate în social-media.

Potrivit studiului, nu mai puțin de 78% dintre utilizatori au asociat această schimbare cu modul în care vor fi afectați în plan personal. Astfel, 64% dintre utilizatori au dat semne de stres, în vreme ce numai 20% dintre utilizatori au perceput timeline-ul ca pe un element pozitiv. Cauza principală a stresului invocat de utilizatorii respectivi a fost apariția necunoscutului, urmată îndeaproape de pierderea controlului. “Utilizatorii s-au opus schimbării pentru că noua interfață era diferită de cea cu care se obișnuiseră”, arată studiul în cauză.

Inițial, 64% dintre utilizatorii studiați nu au încercat să se familiarizeze cu noua interfață, ci au cerut insistent revenirea la interfața inițială. Mai mult, unii dintre utilizatori au amenințat că, dacă nu se revine la vechea interfață, își vor închide conturile de Facebook. În cele din urmă, arată studiul, în momentul în care s-au văzut puși în situația de a alege ori să se familiarizeze cu noua interfață, ori să își închidă conturile (acestea fiind singurele două opțiuni), cei mai mulți dintre utilizatori au acceptat schimbarea, continuând să folosească Facebook.

Schimbare continuă, adaptare pe măsură

Același lucru se va întâmpla și cu Instagram, și nu numai, când se va trece la newsfeed-ul despre care vorbeam ceva mai devreme. Unii dintre utilizatori vor accepta această modificare, alții se vor împotrivi, dar, în cele din urmă, foarte puțini vor fi cei care își vor închide conturile. Cei mai mulți se vor adapta.

Toate aplicațiile, rețelele sociale, produsele, etc. vor suferi modificări, pentru că schimbarea este absolut necesară pentru supraviețuire și inovație. Uneori, modificările vor fi pe placul utilizatorilor. Alteori, nu. Dar, dacă vor să profite în continuare de potențialul uriaș pe care îl au rețelele sociale, utilizatorii vor fi nevoiți să se adapteze și, în final, foarte puțini vor fi cei care, refuzând să se adapteze la schimbările de design și/sau funcționalitate, își vor închide conturile.

Hai să bem o cafea împreună și să îți spunem ce strategie de marketing să aplici, dacă vrei ca business-ul tău să se adapteze cu succes de fiecare dată.

NOUTĂȚI

Articole similare

Comentariile sunt închise.